de Michael John Tisdale

Introducere

Casexia neoplazica se caracterizeaza prin depletie masiva a tesutului adipos si a masei musculare scheletice, in timp ce organele viscerale, ca de exemplu ficatul poate fi neafectat sau poate creste in marime. Aceste schimbari au fost cuantificate la un grup de pacienti cu cancer pulmonar care au pierdut aproximativ 30% din greutatea lor inaintea imbolnavirii, care au fost comparati cu un grup de control cu aceeasi varsta sex si inaltime si greutate stabila inaintea imbolnavirii(1).

Analiza compozitiei corpului a aratat ca pacienii neoplazici au pierdut 85% din grasimea totala a organismului, impreuna cu o scadere de 75% din masa proteica a musculaturii scheletice in timp ce compartimentul proteic non-muscular a fost pastrat. Pierderea musculaturii scheletice duce la slabiciune, imobilitate si eventual moarte prin afectarea functiei muschilor respiratori ducand la pneumonie hipostatica. Casexia nu este o trasatura caracteristica fazei terminale a cancerului. Un studiu la pacientii cu cancer de pancreas (2) a aratat o scadere cu 14,2 % din greutate inaintea bolii, chiar in momentul diagnosticului si aceasta pierdere a fost progresiva pana la moarte. Cunoasterea mecanismelor de depletie tisulara in casexia neoplazica este esentiala pentru dezvoltarea terapiei pentru a preveni decesul prematur.