I. SIMPTOMATOLOGIE

Diagnosticul unui cancer al glandei mamare poate fi sugerat de evidentierea unor manifestari locale si/sau sistemice sau, prin aparitia unui sindrom paraneoplazic.

I.a Manifestari locale.

Cel mai frecvent, cancerul glandei mamare se prezinta ca o formatiune tumorala nedureroasa sau, ca o ingrosare a structurilor glandulare (74%),  in general cu dimensiuni mai mari de 1 cm si, care este descoperita de pacienta (prin autopalpare) sau, de medic, la examenul fizic de rutina.

Din ce in ce mai frecvent, cancerul glandei mamare este descoperit ca anomalie mamografica, nepalpabila clinic.
Caracteristicile mamografice sugestive pentru malignitate includ:
- asimetria
- microcalcificarile
- perturbarea arhitecturii glandulare

Alte simptome si semne locale la prezentare includ:
- durere (6 %);
- scurgeri mamelonare (4%) – frecvent cu aspect hematic(se pot datora si unui papilom ductal) [1,2,3]
- retractie mamelonara (3%), iritatie sau cruste ale mamelonului (boala Paget).
- ciupirea tegumentului, eritemul sau edemul acestuia;
- formatiune tumorala sau durere la nivelul lojei axilare sau supraclaviculare (adenopatie) [4,5].
- edemul sanului (aspect de „coaja de portocala”) sau al bratului (semn de invazie a ganglionilor subclaviculari).

I.b Manifestari sistemice.

In momentul prezentarii initiale aproximativ 10% din pacienti prezinta boala metastazata  la distanta manifestata prin:
– dispnee, tuse, exsudat pleural in cazul determinarilor secundare pulmonare;
– durere osoasa, frecvent localizata la nivelul vertebrelor dorsolombare, la nivelul bazinului sau al coastelor, fracturi de os patologic in cazul determinarilor secundare osoase;
– simptome neurologice in cazul determinarilor secundare la nivelul sistemului nervos central , cum ar fi cefalea, greata si varsatura, modificari ale statusului mental, paralizii ale nervilor cranieni, disfunctie motorie, compresiunea maduvei spinarii;
– icter sclerotegumentar, durere abdominala, hepatomegalie, ascita, in cazul determinarilor secundare hepatice;
– modificari ale tranzitului gastro-intestinal, hemoragie digestiva in cazul determinarilor secundare la nivelul tractului gastro-intestinal.
– metroragii sau dureri pelvine in cazul determinarilor secundare la nivelul tractului genital.

I.c Sindroame paraneoplazice.

Cancerul mamar este frecvent acompaniat de unul din urmatoarele sindroame paraneoplazice, care, uneori, pot fi singura manifestare a bolii:
1) Hipercalcemia:
- anomalie paraneoplazica metabolica, cel mai frecvent fatala.
- se intalneste la 10–20% din toti pacientii cu cancer mamar ca si consecinta a  tumorilor metastazate la nivel osos.
2) Erythema gyratum repens:
- reprezinta un eritem serpiginos, plat sau ridicat si frecvent inconjurat de descuamari marginale, de etiologie necunoscuta, care progreseaza zilnic in medie cu 1 cm si se remite in urma tratarii tumorii primare.
- Au fost propuse mai multe ipoteze referitoare la patogenia acestui sindrom:
a. Antigenele tumorale pot interactiona incrucisat cu antigenele tegumentului;
b. Produsii tumorali pot modifica antigenele endogene ale tegumentului crescandu-le susceptibilitatea pentru recunoasterea autoimuna;
c. antigenele tumorale pot forma complexe imune cu anticorpii care se depoziteaza apoi la nivelul tesutului cutanat.